23
Mar
10

La Buda

Bunicul nu mai vorbea de mult cu mine despre Botez, cand intr-o zi, nu mult dupa ce matusa mea ne adusese cadouri ametitoare de la Viena, mergeam impreuna cu tata prin niste nameti mai inalti decat mine, spre bunica. Si in ciuda vointei mele m-a lasat acolo. De suparare, si pentru ca nu vroiam sa vorbesc cu nimeni, m-am dus la toaleta. Am stat mult acolo desi nu ma scapa nimic, numai asa in ciuda lor sa nu poata intra la toaleta. Am auzit ca pleaca tata.

Apoi am auzit clopotei sunind si voci vesele de copiii si am vrut sa ies sa vad. Ma gandeam ca a venit Dumnezeu si ingerasii lui pe scara blocului bunicii si ca acuma vorbesc cu bunicul care se grabise sa deschida usa apartamentului.

Deci, am incercat sa ies de la toaleta, dar bunica, mai rapida a inchis usa inapoi si a tinut de ea zicand:

–Acolo sa ramai ca esti nebotezata! Sa nu indraznesti sa iesi de acolo sa te vada popa! Sa nu indraznesti sa te atingi de apa sfintita! si a inchis usa cu cheia.

Era mai bine asa, ma gandeam, caci oricum imi era frica si de preot si de bunica, imi era asa de frica incat instantaneu mi-am dat seama ca imi trebuie treaba mare, si m-am asezat pe tron, cu fata la usa , atenta , foarte atenta.

Il auzeam pe preot cantand si clopoteii ii auzeam, si speram ca daca nu respir si nu trag apa , am sa scap usor si popa nu va afla ca sunt si eu acolo.

Bunica impartea bani copiilor , cand incet, popa s-a apropiat de usa mea, a apasat pe clanta, apoi vazind cheia, a rasucit-o.

Eram ingrozita de ce avea sa se intample cu mine, si de miros, si inca asteptam salvarea sa apara de undeva.

Usa se deschidea incet, am inchis ochii, am auzit strigatul buncii :

–Acolo, nuuuuuuuuuuuu!

L-am auzit pe bunicul :

–Nu, pe ea nu, ca ii nebotezata ! Treceti mai departe!

Dar, usa nu se inchidea, unghiile imi intrau tot mai tare in carne, asa ca, incet, am deschis ochii si am vazut in fata nasului meu un inel mare de aur. Nu stiam ce cauta acolo, asa ca am privit in continuarea inelului, era preotul, dind aprobator din cap si stropindu-ma cu maturica lui. Mi-am dat seama ca nu stiu ce trebuia sa fac, simteam ca ar fi trebuit sa stiu, si ca ar fi trebuit sa fac ce ar fi trebuit sa stiu, si toti asteptau acum asta, asa ca am zambit. Le-am zis calma (oricum ma astepta iadul):

–Nu va suparati, eu as termina ce am inceput. Nu se simte mirosul? Si am impins mana si am inchis usa.

Zgomotele clopoteilor se stingeau incet, si stiam ca bunicii nu ma vor ierta niciodata. Si nu m-am inselat. Am stat acolo pana a venit tata dupa mine.


6 Responses to “La Buda”


  1. 2 AdiO
    Martie 24, 2010 la 10:13 am

    tu iti aduci aminte si azi. ce s-o fi ales de saracul popa? oare el mai tine minte?

  2. 4 AdiO
    Martie 24, 2010 la 12:48 pm

    citit in lumea mare. preot lovit de mirosuri pestilentiale in buda undei fate din ardeal. putem sa punem titluri de-o schioapa si s-o vindem ca noua. este?

  3. 5 dada
    Mai 4, 2010 la 12:17 pm

    hahaha! m-am prapadit de ras!cam cati ani aveai?si intre timp te-ai botezat?sa stii ca simplul fapt ca a reusit sa te stropeasca cu maturica si deja te-a adus partial pe calea cea buna! : D (asa credea el)

    • Mai 5, 2010 la 4:42 am

      M-am botezat la 24-25 de ani.
      Dupa episodul acesta crede-ma ca multa vreme am avut cosmaruri.
      Eu am scris aceste lucruri in speranta ca ele nu se vor mai intampla niciodata. Iar daca asta se va intampla misiunea mea, oricat de dureroasa a fost pentru mine, a meritat.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: