Arhivă pentru Ianuarie 2011

10
Ian
11

Funcţionarul No Name

Câteodată mi se întîmplă să sun pentru o informaţie, la un organ al statului.

Nu o fac cu rea intenţie, chiar am nevoie de câte o informaţie.

Sun şi mă prezint.

– Vă rog frumos să îmi daţi următoarea informaţie.

Funcţionarul public român îmi dă sec informaţiile cerute. Nu asta e problema. Şi eu am zile mai puţin vesele.

Problema e că, pe baza acestor informaţii, eu mă prezint mai apoi, la ghişeele lor şi mă fac de căcat, deoarece acele informaţii nu erau bune.

Şi sunt întrebată pe un ton arhiepiscopal:

– Da cine v-a spus asta, doamnă?

Şi atunci realizez a mia oară că  habar nu am cu cine am vorbit la telefon.

Sau am vorbit cu funcţionarul No Name.

Tehnica asta subtilă de a te ascunde într-o masă enormă, de a te eschiva de orice răspundere, asta cere o mare experienţă în câmpul muncii dar se deprinde instantaneu odată cu angajarea.

Dar o super prostie şi mai mare ar fi să îl rogi pe acest super funcţionar să se prezinte.

Să fie clar, eu am încercat în câteva rânduri şi concluzia mea a fost aceeaşi: mai bine luam un morcov în gură.

Tonul super jignit, pauzele cu greutate apăsătoare în vorbire şi rapiditatea în a închide conversaţia, nu îţi dau de gândit, îţi dau siguranţa că ai stricat minunata relaţie abia începută cu marele mic funţionar, ţi se înfiripă brusc în minte frica de a-l întâlni în persoană, fără a avea un cadou potrivit în braţe, faţa îţi crapă de ruşine pentru ce ai izbutit, iar în urechi îţi sună uşile închise pe calea obţinerii nevoii ce te-a împins să deranjezi un functionar No Name.

E vina mea şi a tuturor celor care lucrând in mediul privat, într-un sistem în care răspunzi pentru ceea ce lucri şi în care există posibilitatea reală de a fi zburat de pe postul tău călduţ, de a fi considerat că şi aceea pe care îi suportăm din contribuţiile noastre către stat, procedează la fel.

Vreau o Românie în care dacă suni şi te prezinţi, cel care îţi răspunde şi este plătit pentru asta, să se prezinte respectuos, să nu se mai ascundă în masa anonimatului care îi acoperă neştiinţa.

Vreau o Românie în care funcţionarul să işi spună mândru numele şi funcţia, pentru că este îndreptăţit de cunoştinţele ce le posedă şi pentru care a fost angajat să execute această muncă.

Vreau o Românie în care contribuţia mea bănească către stat, să fie judicios folosită, iar funcţionarii No Name să fie daţi afară!