Posts Tagged ‘ninsoare

10
Dec
10

Doamne ninge cât mai mult, ninge tot ce ai de nins!

Adormi în lumea ta frământat de griji, înspăimântat de ziua de mâine, apoi, dimineaţa te trezeşti într-o lume mirifică, înecată în alb, în linişte. E o magie! Nedumerit, priveşti în neştire zăpada, simţi calmul, urmăreşti fuga fulgilor de nea, te simţi pur, iertat.

Zgomotele nu se mai aud, vocile sunt acoperite de zăpadă, urmele paşilor la fel şi totul parcă aşteaptă. Parcă toată lumea stă în loc, să ningă.

Ninsoarea înseamnă că nu mai e nimic de spus, că problemele au dispărut, conflictele nu mai există, oamenii amorţesc.

Când ninge, poţi să respiri. Nimeni nu mai oftează, nimeni nu se mai simte apăsat sau presat, umerii se ridica mândri. Toată lumea respiră.

Şi totul e bine, totul e la locul lui. Nu lipseşte nimic şi nimic nu e în plus.

Ninsoarea e mâna blândă a lui Dumnezeu, aşezată încet peste creştetul nostru, peste gura noastră, peste greşelile noastre. Este gândul care te îndeamnă să taci şi să asculţi. Astăzi şi mâine, ninsoarea este cea care te înveleşte noaptea. E cea care te mângâie până adormi. E cea care îţi şterge orice remuşcare. E iertarea care şterge lacrimile.

Neaua se aşterne lin peste mizeriile noastre, peste vrajba noastră, peste zbuciumul nostru, ne eliberează, ne adună împreună pentru admira un fulguşor .

„Eu n-am să mă topesc, spuse Fulguşor. Eu am să zbor şi-am să dansez în aer şi toţi oamenii mă vor aplauda şi se vor aduna să mă vadă cum cad. ”

Ninsoarea e pacea ta sufletească. Problemele îşi pierd din importanţă atunci cand ninge. Dispar inundaţiile, politica, preţurile, bătrânii înfometaţi, copiii părăsiţi, rămâne pacea, colindele suave, speranţa unui an mai bun.

Cum să mai fii nervos sau supărat, trist sau grăbit, plâns sau frămantat când zăpada şterge tot? Am simţit întotdeauna că ninsoarea opreşte oamenii grăbiţi şi supăraţi, pe cei certaţi şi trişti, preocupaţi şi cu ochii umezi. Să fie toată lumea suparată? Să fie chiar atât de multă durere? Pentru că acum nimeni nu mai mişcă.

E atăt de liniste încăt nici gândurile nu mai indrăznesc să se învârtă în mintea ta. Pentru că fulgii de nea se aştern şi peste gândurile tale, şi le amortesc preţ de câteva ore.

Ca într-un glob de zăpadă, fulgii au şters repede urmele paşilor copilăriei mele, intipăriţi pe cărarea vietii. Nu mai ştiu drumul inapoi. Merg din fulg în fulg, mă îmbulgăresc, sunt un munte moale, un om de zăpadă şi caut aromele copilăriei, aud şi acum râsetele noastre în jurul unui om de zăpadă, bocănitul rapid cu patinele în picioare pe trepte în jos, inima strânsă dimineaţa de frica de a nu se fi topit zăpada.

Doamne ninge cât mai mult, ninge tot ce ai de nins!

Fetiţa cu chibrituri

Anunțuri